„18 iunie. Pentru noi, Mundialul începe astăzi. Fane își pregătește grijuliu tunurile aparatelor foto și își alege filmele cu un calm dezarmant. Zeci de căpăcele, cutiuțe, filtre, blitz-uri – un hățiș în care numai el se poate descurca. Meticulozitatea lui mă scoate din sărite. Îmi pregătesc și eu pixurile, acreditarea, tichetul pentru masa presei, țigările (două pachete), bricheta, cariocile…n-am uitat nimic?”.
Așa introduce Alin Paicu, unul dintre autorii cărții „Hora de la miezul nopții”, capitolul rezervat meciului România – Columbia de la Mondialul din 1994. Paicu a mers în America, Grigore Cartianu, celălalt autor, a surprins jumătatea de evenimente petrecute în țară.
De atunci au trecut 20 de ani, exact timpul scurs între participarea României la Mondialul din 1970 și următoarea prezență, la Coppa del Mondo 1990. În acest timp, o nouă generație de fotbaliști a avut timp suficient să crească. Cătălin Țîră, fiul lui Fane Țîră, e născut pe 18 iunie 1994, în orele în care, la mii de kilometri distanță, Hagi și Răducioiu se frământau în așteptarea meciului cu Columbia. Considerat cu puțin timp în urmă un mare talent, românul crescut de Udinese și Lazio și ajuns la Den Haag este o copie fidelă a fotbalului din ultimii 20 de ani. Nivelul este din ce în ce mai scăzut, iar naționala lipsește deja de 16 ani de la Mondial. În 2018, se vor face din nou 20 de ani.
„Am aflat destul de târziu despre performanța din 1994. Se întâmpla când aveam 18 ani, atunci am căutat pe YouTube toate meciurile României de la Mondialul din SUA” Emanuel Ivan, jurnalist ProSport (6 luni în 1994)
Pe 18 iunie 2014 începe #mondialulnostru, o campanie ProSport de trezire a interesului românilor pentru o competiție care acum două decenii scotea sute de mii de oameni pe străzi, de la Timișoara la Constanța și de la București la Baia Mare. Spre deosebire de Paicu și Cartianu, noi ne pregătim telefoanele mobile, tabletele, camerele video, cardurile de memorie, stickurile USB și, în loc de pachetele de țigări ale lui Alin, înghițim un calmant sau două. Ritmul de lucru în mass media a crescut în ultimii 20 de ani ca în reclama RCS cu viteza Internetului.
Mingea pleacă spre Hagi care așteaptă lipit de tușa de lângă vitrină. De aici începe calvarul pentru columbieni și pentru trecători
10 minute a durat filmarea flashmob-ului ProSport dedicat golului lui Hagi din meciul cu Columbia
Noțiunile de hashtag, flashmob și live blog nu erau cunoscute în anul 1994. Pe de altă parte, meciul cu Columbia este o necunoscută pentru zeci de mii de copii născuți de atunci, dar care manevrează gadgeturile cu dexteritatea cu care dribla Hagi. ProSport a decis să umple aceste goluri și a recreat unul dintre cele mai frumoase momente din istoria Mondialului într-un flashmob desfășurat în Centrul Vechi, pe Lipscani. Acțiunea este o premieră în istoria mass media din România. Repetiția celebrului dans al lui Hagi de după goluri
Flashmob este un grup de oameni care se adună brusc într-un loc public, dă o reprezentație neobișnuită și aparent fără sens într-un timp foarte scurt, apoi se dispersează la fel de repede cum s-a adunat. Primul flashmob a avut loc în 2003 în Manhattan și a fost creat de Bill Wasik, un editor de la Harper”s Magazine.
Hagi din 1994 înscria cu o boltă magnifică de la 35 de metri. Noi nu ne-am propus să copiem acel gol. Nu aveam cum, altfel jurnalistul ProSport, Florin Marian, ar fi jucat acum la echipa națională. Hagi din 2014 a avut nevoie de câteva încercări înainte de a propulsa mingea foarte sus, undeva printre două bare imaginare. Golul nostru a fost mai degrabă o transformare, dar, exact ce spuneam mai devreme, fotbalul românesc e din ce în ce mai slab. Fetele și băieții de la ProSport se încăpățânează încă să creadă că el poate fi salvat. În schimb, comentariul lui Mihai Mironică este exact ingredientul de care ar fi avut nevoie transmisia TV din 1994. Notițe de comentator. Mihai Mironică se pregătește pentru flashmob-ul de pe Lipscani
Cu #mondialulnostru, veți redescoperi unele dintre cele mai importante momente din istoria României de după 1990. Live blog-ul realizat de Costin Negraru recompune filmul zilei de 18 iunie 1994 care începe în canicula de la Los Angeles și se termină în răcoarea dimineții de 19, pe străzile Bucureștiului pline de oameni fericiți.
Ziua este recompusă din zeci de ore de discuții cu Hagi, Răducioiu, Stelea, Gică Popescu, Prunea, Ștefan Preda, Prodan, Vlădoiu, Marian Ivan, Dumitru Dumitriu, Iulian Chiriță, din presa vremii și din cărțile apărute care au ca temă Mondialul din 1994.
Duminică, 22 iunie, #mondialulnostru continuă cu partida România – Elveția, a doua jucată de naționala lui Iordănescu la World Cup ”94.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER